UC18 - Informatică tehnologică : Tehnician electronist - echipamente de telecomunicaţii

Material elaborat in cadrul programului de reforma a invatamantului profesional si tehnic - proiectul Phare TVET RO 2004/ 016-772.04.01.02.04.01.03.

CURRICULUM SI SPP

Domeniul:    Electronică

Calificarea:  Tehnician electronist-echipamente de telecomunicaţii

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE SPECIALIZATE 12        Materiale şi tehnologii 13        Desen tehnic 14        Circuite electrice 15        Măsurări electrice 16       Circuite analogice în telecomunicaţii    17    Circuite digitale în telecomunicaţii 18        Informatică tehnologică 19    Reţele de telecomunicaţii 20    Instalaţii de electroalimentare 21    Măsurări speciale de telecomunicaţii 22    Echipamente de radiocomunicaţii 23    Tehnici şi sisteme de comutaţie 24    Tehnici şi sisteme de transmisiuni 25    Exploatarea şi întreţinerea reţelelor de telecomunicaţii  26 Transmisii de date

CURRICULUM

Anul I

Modulul VIII

 ELEMENTE DE BAZǍ ÎN INFORMATICA TEHNOLOGICǍ

 I.   Modulul „Elemente de bazǎ în informatica tehnologicǎ”este o parte componentă a pregătirii de bază în domeniu., intervenind în activitatea de producţie, întreţinere şi reparaţii în telecomunicaţii .

     Parcurgerea modulului asigură familiarizarea grupului instruit cu arhitectura calculatoarelor, utilizarea sistemele de operare, utilizarea programelor de aplicaţii.

      Proiectarea curriculară s-a realizat pe baza unităţilor de competenţă din Standardul de Pregătire Profesională

      Prin corelarea planului de învăţământ cu numărul de credite alocate unităţii de competenţă aferente a rezultat parcurgerea modulului pe durata anului şcolar astfel :

    Modulul  are alocate un număr de  60 de ore / an, din care:

·      teorie – 20 ore;

·      laborator tehnologic – 40 ore.

 Utilizarea programei se face prin corelarea conţinuturilor tematice cu condiţiile de aplicabilitate a criteriilor de performanţă aferente competenţelor din SPP.

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

Ø  Informatica tehnologicǎ;

II.  Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

 

III. Sugestii metodologice:

     Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

     Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie bine determinată: atingerea competenţelor implică conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.

     Nivelul de pregătire teoretică tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standard.

Ordinea de tratare a temelor aferente conţinuturilor din curriculum rămâne la latitudinea cadrelor didactice, cu condiţia respectării succesiunii logice în abordarea acestora

       Autorii recomandă parcurgerea conţinuturilor în următoarea ordine:

Tema 1: Componentele hardware ale calculatoarelor.

Unitatea centrala de prelucrare (CPU); Placa de bază; Memorie internă (RAM, ROM, Cache); Memorie externă (HDD, FD, CD-ROM, DVD-ROM, Flash), Placa video; Placa de sunet, Dispozitive periferice de intrare (mouse, mouse optic, mouse wireless, mouse bluetooth, scanner, trackball / tablete grafice, tastaturi, tastatura wireless, tastatura bluetooth); Dispozitive periferice de ieşire (Monitor CRT, Monitor LCD, Imprimante laser color, Imprimante laser alb-negru, Imprimante cu jet,   Multifunctionale, Imprimante matriciale,   Imprimante termice, Plottere, Boxe, Caşti) ; Modem ; Camere foto digitale; Accesorii pentru calculatoare (Proiectoare,  UPS, Convertoare, Surse de alimentare, Carcase, Ventilatoare)

 

Tema 2: Funcţionalitatea componentelor. Norme de lucru cu calculatorul        

1.      Principii constructive şi funcţionale: schema bloc, părţi componente, rolul îndeplinit, conectare, pornire, oprire

2.      Mobilier ergonomic, Pauze dese, Îmbunatatirea factorilor de ambianţă (iluminarea, zgomotul, microclimatul), Evitatea stresului vizual.

 

Tema 3: Sisteme de operare.

1.      Sisteme de operare: Microsoft Windows (Windows 9X, Windows NT, Windows 2000 Professional/Server sau Windows Server 2003, Windows XP), Unix, Linux.

2.      Gestionarea informaţiilor:   Crearea de directoare, fişiere, operaţii cu fişiere şi directoare, stabilire de drepturi de acces; Folosirea programelor: Windows Explorer, Konqueror

3.      Programe utilitare:  Notepad, Paint, Calculator, Windows Media Player, Editorul VIM, Emacs, Kdevelop.

 

Tema 4: Programe de aplicaţii. Editoare de text.

1.   Tipuri de programe Editoare de text (Microsoft Word, Kate);

2.   Editoare de text: Meniuri, modul de lucru cu texte, creare de noi documente, editare, salvare si regăsire, Functia Help.

3.   Transferul de informaţii: Clipboard, Inserare de obiecte

 

Tema 5: Programe de aplicaţii. Programe foi de calcul.

 1. Tipuri de programe foi de calcul (Microsoft Excel, Kspread);

 2. Programe foi de calcul: Meniuri, modul de lucru cu foi de calcul, creare de   

     noi documente, editare, salvare si regăsire, Functia Help, Formule de  

     calcul, Operaţii de sortare, Grafice

 

Tema 6: Programe de aplicaţii. Programe pentru prezentări electronice.

1. Tipuri de programe pentru prezentări electronice (Microsoft PowerPoint; OpenOffice)

2. Programe pentru prezentări electronice: Meniuri, creare de noi documente, editare, salvare si regăsire, Functia Help, Prezentări, Animatii.

 Parcurgerea conţinuturilor modulului şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice aferente, în scopul pregătirii  profesionale a cursanţilor şi dezvoltării capacităţilor care să le permită integrarea pe piaţa muncii.

     Abordarea  modulară va oferi următoarele avantaje:

·         modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale,  urmând să i le pună mai bine în valoare;

·         fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;

·         modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale;

·         modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte, în plan vertical, peste / lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente.

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale educaţiei:

§  Cursanţii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.

§  Cursanţii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.

§  Cursanţii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din experienţe diferite.

§  Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.

§  Cursanţii învaţă  mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.

 

     Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de:

·         dificultatea temelor

·         nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit

·         complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat

·         ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către cursanţi a competenţelor dorite.

     Pentru dobândirea de către cursanţi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe cursant, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare.

Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul  probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregătire Profesională.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă, prin aplicarea instrumentelor de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe orale, probe practice), iar la sfârşitul lui se realizează evaluare  sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.